29/12/2023
Happy New Year !
Vine 2024!
Nu suntem specialiști în economie dar suntem specialiști în legislația transporturilor rutiere și avem contact direct cu industria transporturilor rutiere, deci nu putem face o analiza financiara a situației economice mondiale dar putem prezenta câteva concluzii care rezulta din discuțiile cu mai bine de 1000 de operatori de transport și logistica. Așa că nu facem previziuni, doar ceva constatări asupra realității receptate de noi. Nu citiți daca altceva căutați! Daca ați apucat să printați (din greșeală) acest text , puteți face un con de hârtie și să-l folosiți pentru semințe la un film corean…
Vine o criză în anul 2024?
Nu, nu vine pentru că este deja aici, deja am intrat în criză, la nivel mondial și Romania.
Semnele au fost (analistul Radu Georgescu le-a explicat foarte bine):
• Prețul petrolului scade accentuat pentru că lumea (populația și companiile) consumă mai puțin combustibil. Este primul semn că suntem deja în recesiune economică.
• Prețul materialelor de construcții au scăzut cu 50% în ultimul an. Explicația este la fel ca la petrol. Asta înseamnă că se construiește mult mai puțîn deoarece nu mai cumpără aproape nimeni locuințe.
• Consumul scade. Consumul reprezintă baza economiei (65% din economie). Peste tot consumul scade.
Paul Dietrich, B. Riley Wealth's Chief Investment Strategist, sintetizează simplu: the era of “free” money îs over.
Ce putem constata?
Creșterea prețului la energie și gaze, în special, a declanșat un domino care produce efecte din octombrie/noiembrie 2022, fiind alimentat și de efectele pandemiei COVID, războiul din Ucraina, conflictul din Israel, și altele. Scăderea puterii de cumpărare, oriunde în Europa, s-a resimțit în marile centre comerciale, magazine, depozite și până la chioșcul de la coltul străzii. Lumea cumpără doar ce are nevoie și când are nevoie. Volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut dramatic, atât de mult încât cifrele rar sunt publice.
Nu se vând autoturisme, camioane, frigidere, televizoare, îmbrăcăminte, nici macar telefoane. Nu se mai vând alimente, cm ar fi carne, preparate din carne, fructe, legume. Restaurantele au putini clienți, hainele se vând greu. Marile magazine au multă marfa și putini clienți. Lumea a reacționat instinctiv la creșterea preturilor. Și așa cad piesele dominoului, așa se rostogolește zvonul că “vine ceva”.
Această stagnare în a consuma a adus timp de “observație”, au început să apară nemulțumiri asupra calității mărfurilor, pornind cu mărci celebre de vehicule care și-au păstrat doar numele, dar au pierdut încrederea clienților, și terminând cu legumele, incontrolabil de poluate și evident fară legătură cu gustul celor de acum câțiva ani. Întrebarea “da’ de ce să dau atât pentru un lucru care nu este de calitate?” se aude tot mai des. Efectul este de reducere a cheltuielilor, logic. Din nou este alimentat dominoul scăderii consumului.
Este prea mult de vorbit despre cauzele și acțiunile care ne-au adus aici, sunt mult mai multe decât cele amintite, contează efectul. Pare-se că suntem pe-un topogan.
Mai sunt bani?
În Romania, atipică, bugetarii au încă bani. Au salarii mari, prea mari, și nu sunt deloc afectați. Ei formează cozile către Valea Prahovei, către litoral, mall-uri. Ei și familiile lor, preponderent. Asta a fost o răutate, cu siguranță…
În mediul privat banii au o altă valoare, sunt mult mai scumpi că “la stat” și salariile nu sunt le fel de mari. Nu dezvolt subiectul, spun doar că anormalitatea este la “stat”.
Ce probleme au transporturile rutiere de mărfuri?
Nimic nou, nimic prin care să nu fi trecut deja un transportator vechi, doar că se schimbă efectul acestor zeci de probleme. Va fi puternic, negativ, și o să risipească și șansa “planului B”, în multe cazuri.
Totusi, amintesc 2-3:
1. Termenele lungi de încasare;
2. Prețul scăzut la transport;
3. Kilometri nerecunoscuți;
4. Volume mici de transportat;
5. Incertitudinea încasării banilor;
6. Prețul carburanților fluctuant în intervale scurte;
7. Fiabilitatea vehiculelor scăzută;
8. Prețul pentru reparațiile vehiculelor ridicat;
9. Timpul de efectuare a reparațiilor mare;
10. Termenele mici de plata a facturilor curente;
11. Ratele mari la vehicule
• Dobânzile ridicate
• RCA foarte mare
• Comisioanele bancare mari
• CASCO foarte mare
• Prețul mare al vehiculului
12. Taxele mari la stat;
13. Modificări legislative prea dese;
14. Concurenta neloiala;
15. Nu sunt membri activi în organizații patronale;
16. Nu investesc în pregătire profesionala;
17. Taxele de drum ridicate;
18. Cheltuieli administrative ridicate;
19. Lipsa personalului bine pregătit;
20. Lipsa personalului care are cultura muncii;
21. Pachetul de mobilitate I;
22. Înăsprirea controalelor;
23. Lipsa unei politici naționale de protejare a companiilor romane;
24. Accesul greoi la forță de munca din afara UE;
25. Tinerii nu sunt încurajați să muncească;
26. Altele;
Prețul camioanelor a ajuns, începând cu 2022, chiar și la 140.000 euro, în condițiile în care majoritatea fabricanților de camioane au scos modele cu probleme majore, cu fiabilitate scăzută și rețea de service cu probleme. Puține mărci au reușit să iasă cu un camion care să facă prima 100.000 km fară să se aprindă un martor în bord.
După un an 2023 în care fabricanții au stat urcați pe garduri să vadă dacă le vine vre-un client, abia acum au început să scadă prețul.
Tarifele, la extern, daca în ianuarie/februarie se mai auzea de contracte cu 1,5 €/km, chiar și mai mult, în noiembrie/decembrie cel mai auzit este 1,10 €/km, fară taxe (normal) în ambele cazuri. Sunt și excepții, în plus sau minus.
La national se merge cu perfuzia agățată pe geam, altfel nu există explicație cm ai putea rezista la 3,5 lei/km – 3,8 lei/km. Abia către iarnă s-a depășit 4 lei/km.
Încă nu se știe dar din 14 decembrie, OUG 115 se introduce obligația monitorizării transporturilor rutiere internaționale de bunuri pe teritoriul național (sistemul RO e-Transport) iar operatorii de transport rutier sunt obligați să echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit menționate (comunicare cu ANAF).
Joseph Quinlan, șeful CIO Market Strategy la Bank of America’s Private Bank: „Recesiunile, sau amenințarea cu ele, ar trebui să însemne cumpărare, nu vânzare, în ciuda vârtejului de știri negative”
Acum până şi chinezii au datorii imense, nu stiu ce ne tot agitam….
Vă doresc să fiți între cele 70-80 % companii care vor rezista!
CECOR
