25/01/2026
https://www.facebook.com/share/p/1H4gyYXmGM/
Tunelul URBAN „Regele Carol I”, azi în ruină, este una dintre VIITOARELE cele mai valoroase infrastructuri tehnice ale orașului. Ignorat, uitat și lăsat în afara oricărei strategii urbane, acest tunel pentru care EXISTĂ azi un proiect de reabilitare, poate deveni cheia unui sistem modern de mobilitate publică URBANĂ, construit pe ceea ce există deja.
Finalizat în 1901, tunelul „Regele Carol I” reprezintă una dintre cele mai impresionante realizări inginerești din Dobrogea începutului de secol XX. Cu o lungime de aproximativ 490 de metri și proiectat pentru cale ferată dublă, el a creat legătura directă dintre rețeaua feroviară națională și Portul Constanța, eliminând traseele ocolitoare prin oraș și diferențele de nivel dintre Poarta 1 și Poarta 2.
În perioada sa de maximă utilizare, tunelul a fost parcurs inclusiv de trenuri de pasageri celebre, precum Orient Express, dar rolul său esențial a fost acela de a susține transportul de marfă. Prin această infrastructură, portul și întreaga regiune dobrogeană au cunoscut o dezvoltare economică accelerată.
După 1980, odată cu electrificarea noii linii de acces feroviar în port, tunelul a fost trecut în plan secund. Din 1992, circulația a fost oprită complet. Deși structura sa a rămas solidă și stabilă, tunelul a fost abandonat, devenind simbolul modului în care Constanța își tratează patrimoniul funcțional.
🚊 Un proiect de tip Tren Metropolitan Constanța poate valorifica această infrastructură deja existentă. Fără construcții noi costisitoare, traseul ar putea lega zona Poarta 1 – Cazinou de Gara Constanța, Tomis Plus, Ovidiu, Lumina și Mamaia Nord, deservind direct peste 140.000 de locuitori.
Repunerea în funcțiune a tunelului și integrarea lui într-o rețea metropolitană ar aduce beneficii clare: reducerea traficului rutier printr-un transport public rapid și fiabil, conectarea centrului istoric cu noile zone rezidențiale și litoralul, valorificarea unei infrastructuri istorice deja construite și reintegrarea unui patrimoniu tehnic excepțional.
Cu o extensie minimă, aceeași linie POATE asigura acces feroviar direct din zona de PROMENADĂ a Cazinoului către Aeroportul Mihail Kogălniceanu, un element esențial pentru un oraș conectat și competitiv.
🔧 De reținut: linia ferată este complet funcțională și este folosită ZILNIC pentru traficul intens de marfă dintre Portul Constanța și Rafinăria Midia. Mai mult, sectorul dintre OVIDIU și Năvodari este modernizat începând cu 2025.
👉 Constanța nu trebuie să inventeze nimic. Tunelul există. Linia există. Soluția există. Este nevoie doar de restaurare, viziune și decizia de a le pune din nou în mișcare.
Nu ar fi nici prima dată când Constanța își rezolvă mobilitatea prin viziune și folosirea inteligentă a căii ferate. În 1905, primarul Ion Bănescu a găsit soluția de a lega Gara Constanța de centrul stațiunii Mamaia prin tren, într-o perioadă în care orașul era mult mai puțin dezvoltat decât astăzi. Dacă atunci s-a putut construi rapid și eficient, folosind tehnologia și infrastructura vremii, cu atât mai mult este posibil acum, când linia ferată există deja, iar tunelul „Regele Carol I” așteaptă doar să fie readus în circuit.
‼️ INEDIT
În urma informațiilor contradictorii privind anul finalizării tunelului (1900 sau 1907), consultarea presei vremii aduce claritate. Ziarul Universul, ediția din 28 octombrie 1901, confirmă oficial finalizarea lucrărilor în acel an. Articolul ORIGINAL va fi lăsat în comentarii pentru a închide definitiv această polemică. Articolul din ziarul Universul din 28 octombrie 1901 confirmă finalizarea lucrărilor la tunelul portului Constanța.
Articolul prezintă tunelul portului Constanța, vizitat recent de Regele României.
Lucrările au început în martie 1899, iar construcția tunelului propriu-zis a fost finalizată în luna curentă. Tunelul a fost realizat pentru a permite trenurilor acces direct în port, eliminând traseul anterior printr-o gară intermediară, care provoca întârzieri semnificative în manipularea traficului de mărfuri.
Linia de legătură pornește din stația Cernavodă. Tunelul este construit pentru cale ferată dublă, iar linia de racordare va fi, de asemenea, dublă. Are o lățime interioară de 8,40 metri, o înălțime de 6,20 metri în punctul cel mai înalt al bolții și o lungime totală de 400 de metri.
Săpătura necesară pentru conectarea tunelului la linia Cernavodă–Constanța urmează să fie finalizată în cursul lunii următoare.
Lucrările sunt coordonate de inginerul inspector Băilescu și de inginerul Pașia, acesta din urmă fiind responsabil de șantier. Antreprenorii proiectului sunt Bertolero și Movescu.
Costul total al lucrării, incluzând tunelul și tăietura de acces, se ridică la 1.810.000 lei, din care 985.000 lei au fost cheltuiți pentru tunelul propriu-zis.
Tunelul a fost construit după modele tehnice austriece și belgiene, folosindu-se piatră de granit adusă de la Turcoaia, în apropiere de Măcin. Intrarea este monumentală și realizată cu multă atenție estetică, iar piatra decorativă provine din Broșteni, județul Bacău.
Fundamentul tunelului este realizat din piatră brută extrasă din zona Codru, din apropierea Constanței.
În concluzie, tunelul portului Constanța reprezintă o realizare tehnică importantă, care onorează ingineria românească, mai ales având în vedere dificultățile ridicate ale terenului în care a fost construit.
