Istoria recenta a Basarabiei

20/05/2025

03/11/2024

Alegeri turul II
La ora 19.00, votaseră 1.596.482 de cetățeni, cu 34.000 mai mult ca în primul tur.
La aceeași oră, în diaspora votaseră 278.658 de cetățeni,cu peste 38.000 mai mult decât în primul tur.
Având în vedere ca mai sunt 2 ore de vot, cred că prezența la vot va fi în jur de 54%, iar în diaspora se vor înregistra peste 300.000 de voturi.
În aceste condiții, consider că Maia Sandu va câștiga alegerile detașat.

29/10/2024

DRAGI ROMÂNI BASARABENI, oriunde v-ați afla,
Vă îndemn să trageți învățămintele care se desprind din lecția amară a alegerilor parlamentare din Georgia!
Pericolul rusesc este foarte mare! Moscova continuă ,,operațiunea specială" hibridă împotriva Basarabiei, prin narativele false ale propagandei, diversiunii, dezinformării, înspăimântarii alegătorilor, precum și prin cumpărarea voturilor celor mai săraci și creduli oameni.
Îi îndemn, de asemenea, pe liderii celorlalte partide europene și unioniste, altele decât PAS, să treacă peste orgoliile proprii și să mobilizeze membrii de partid, simpatizanții și electoratele lor pentru apărarea obiectivului național suprem- integrarea Europeană, care trebuie să fie mai presus de interesele înguste de partid sau personale!
Am urmărit dezbaterea dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. V-ar plăcea să vă conducă unul ca Stoianoglo, care a fost lamentabil, jalnic, mediocru, analfabet funcțional și incapabil să se exprime în limba voastră maternă?! V-ar plăcea ca un astfel de individ să vă reprezinte în relațiile cu alte state?!
Dacă vă pasa de viața voastră, de viitorul copiilor și nepoților voștri, precum și de soarta țării, ieșiți la vot în masă, pe 3 noiembrie! Sunteți majoritari, puteți învinge ușor!
NU fiți nepăsători și indiferenți!
Dacă ratați această șansă istorică unică, să NU vă plângeți apoi că România și Europa v-au abandonat!
Victoria se află numai și numai în mâinile voastre!!

26/10/2024

Dragi români basarabeni,
Dacă vreți să consolidati rezultatele referendumului european, mergeți la vot pe 3 noiembrie și votați Maia Sandu!
Dacă vreți să fiți stăpâni în propria voastră țară, votați Maia Sandu, NU un gagauz corupt și supus Moscovei!
Până acum 4 ani, ați fost conduși de președinți rusofoni sau rusi, acum aveți în frunte pe unul de-al vostru, cinstit, corect, necorupt și demn.
N-ar fi un mare păcat să-l pierdeti?!
Aveți mândria de urmași demni ai lui Ștefan Vodă, cel viteaz și drept, și NU ratați această ocazie istorică!
Așa să vă ajute bunul Dumnezeu!

26/10/2024

Dragi români basarabeni,
Dacă vreți să consolidati rezultatele referendumului european, mergeți la vot pe 3 noiembrie și votați Maia Sandu!
Dacă vreți să fiți stăpâni în propria voastră țară, votați Maia Sandu,NU un gagauz corupt și supus Moscovei!
Până în urmă cu 4 ani, ați fost conduși de președinți rusofoni și rusi, acum aveți în frunte unul de-al vostru cinstit, corect, necorupt și demn. N-ar fi un mare păcat să-l pierdeti!
Aveți mândria de urmași ai lui Ștefan Vodă, cel viteaz și drept, și NU ratați această ocazie istorică!
Așa să vă ajute bunul Dumnezeu!

09/10/2024

CONFRUNTAREA DINTRE PARTIDA PRO-EUROPEANĂ ȘI CEA PRO-RUSĂ LA REFERENDUMUL DE ADERARE A REPUBLICII MOLDOVA LA UE
Lansarea de către președintele Maia Sandu a ideii referendumului constituțional privind aderarea la UE a dus la divizarea societății din Republica Moldova între adepții acestui demers și adversarii integrării europene.
Confruntarea dintre cele două falii ale societății s-a accentuat foarte mult pe măsura apropierii datei referendumului, respectiv 20 octombrie 2024.
În această perspectivă, pentru atingerea obiectivului strategic al integrării sau al rămânerii Republicii Moldova în sfera de influență rusă, considerat ca o adevărată piatră de hotar în istoria recentă a acestei regiuni, ambele părți au mobilizat toate resursele interne și externe de care dispun.
Partida pro-europeană, reprezentată de actuala putere de la Chișinău, a folosit toate pârghiile de ordin administrativ, politic, economic, cultural, social și identitar-istoric pentru a convinge populația de avantajele integrării europene și ruperii pentru totdeauna a Republicii Moldova din captivitatea rusească.
La acest efort uriaș intern de lămurire a populației s-a adăugat un sprijin politic, economic și financiar fără precedent din partea UE, în săptămânile precedente referendumului având loc un adevărat ,,pelerinaj” al liderilor europeni la Chișinău, precum și o nouă finanțare de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, dintre care 1,5 miliarde în credite, iar restul în granturi pentru investiții și proiecte, în cadrul unui mecanism denumit Plan de Creștere.
Tabăra pro-rusă, la rândul ei, formată de partidele rusofone și filoruse, și-a mobilizat toate forțele pentru a convinge simpatizanții proprii, precum și pe alegătorii nehotărâți de ,,pericolele” integrării europene și îndepărtării de ,,lumea rusă”.
Aceasta a beneficiat, pe plan extern, de sprijinul direct al Rusiei, concretizat într-o campanie amplă de propagandă și dezinformare virulentă și agresivă, un adevărat război hibrid, împotriva conducerii de la Chișinău, precum și a valorilor democratice europene. La acesta s-a adăugat alocarea pe diferite căi și mijloace ilegale a zeci de milioane de dolari pentru susținerea activităților antiguvernamentale ale forțelor rusofone, precum și pentru mituirea și coruperea alegătorilor în perspectiva apropiatului referendum.
Pe 20 octombrie 2024, alegătorii vor decide dacă aderarea la Uniunea Europeană va fi inclusă în Constituție sau nu.
La 30 septembrie 2024, odată cu încheierea procedurilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat lista partidelor care au fost înregistrate în campania pentru referendumul constituțional. Astfel, 15 partide s-au înregistrat pentru a face campanie pro sau împotriva referendumului constituțional, iar altele au ales calea de a boicota referendumul, fără să se fi înregistrat.
Dintre cele 15 partide, 13 s-au pronunțat în favoarea referendumului, iar 2 împotrivă.
Partida pro, include următoarele formațiuni:
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de guvernământ;
Mișcarea Alternativa Națională (MAN), al primarului Ion Ceban, care, în ultimii ani, joacă cartea pro-europeană, după ce s-a format politic în rândurile comuniștilor și socialiștilor;
Partidul Social Democrat European (PSDE), ocupantul locului trei în alegerile locale din 2023;
Partidul Verde Ecologist;
Mișcarea Respect Moldova;
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE);
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB);
Blocul „Împreună”;
Partidul „Democrația Acasă”;
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
Partidul Politic Noi;
Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și
Partidul „Voința Poporului”.
Tabăra anti-referendum, cuprinde partidele pro-ruse care au ales opțiunea de vot ,,Nu” sau care boicotează referendumul, astfel:
Partidul Comuniștilor;
Partidul „Renaștere”, singurul partid dintre cele afiliate lui Șor care a fost admis în campania pentru referendum. Partidul „Victoria” și Partidul „Șansă” au fost excluse din campanie;
Partidul Socialiștilor, condus de ex-președintele Igor Dodon, care a adoptat opțiunea boicot;
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de fostul premier Ion Chicu, aliatul lui Igor Dodon, care, de asemenea, boicotează referendumul, deși prin statut partidul său s-a declarat pro-european.
Partidul Nostru, al fostului primar de Bălți, Renato Usatîi, care este candidat la alegerile prezidențiale și care consideră că referendumul este un „truc electoral” al Maiei Sandu;
Urmările referendumului
Buletinul de vot pentru referendum va conține o singură întrebare: „Susțineți pentru modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două posibile răspunsuri: „Da” și „Nu”.
Referendumul din 20 octombrie va fi validat dacă la vot va participa cel puțin o treime dintre electorii înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor. Conform datelor CEC, sunt înregistrați circa 3,3 milioane de alegători, ceea ce înseamnă că la referendum ar trebui să participe în jur de un milion de cetățeni.
Ca urmare, pentru modificarea Constituției ar trebui ca cel puțin 50% dintre cei prezenți la urne să voteze „Da”.
Dacă rezultatele referendumului vor fi validate, în Constituție, mai exact în Preambul, va fi introdus următorul text: RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
De asemenea, va fi introdus și un Titlu nou, denumit „Integrarea în Uniunea Europeană”, în care se va stipula că aderarea la tratatele UE se va face prin lege organică, adică prin votul a cel puțin 51 de deputați. După aderare, documentele obligatorii ale UE vor avea prioritate față de legile interne ale Republicii Moldova, așa precum se întâmplă în toate statele-membre ale UE.
În cazul în care referendumul va eșua, Republica Moldova își va continua parcursul european, aflat în stadiul negocierilor de aderare, un nou referendum putând fi organizat abia peste 2 ani.
Abstract
THE CONFRONTATION BETWEEN THE PRO-EUROPEAN AND THE PRO- RUSSIAN PARTIES IN THE REFERENDUM ON THE ACCESSION OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA TO THE EU
President Maia Sandu's launch of the idea of a constitutional referendum on EU accession led to the division of society in the Republic of Moldova between supporters of this approach and opponents of European integration.
The confrontation between the two fault lines of society has intensified as the date of the referendum approaches, i.e. October 20, 2024.
In this perspective, in order to achieve the strategic objective of integrating or remaining the Republic of Moldova in the sphere of Russian influence, considered as a real milestone in the recent history of this region, both sides have mobilized all the internal and external resources at their disposal.
The pro-European party, represented by the current power in Chisinau, used all levers of an administrative, political, economic, cultural, social and identity-historical order to convince the population of the advantages of European integration and the forever breaking of the Republic of Moldova from Russian captivity .
To this huge internal effort to enlighten the population was added an unprecedented political, economic and financial support from the EU, in the weeks preceding the referendum there was a real "pilgrimage" of European leaders to Chisinau, as well as a new funding of 1, 8 billion euros for the Republic of Moldova, of which 1.5 billion in loans, and the rest in grants for investments and projects, within a mechanism called the Growth Plan.
The pro-Russian camp, for its part, formed by Russian-speaking and pro-Russian parties, mobilized all its forces to convince its own sympathizers, as well as undecided voters, of the "dangers" of European integration and moving away from the "Russian world".
It benefited, externally, from the direct support of Russia, materialized in an extensive campaign of propaganda and virulent and aggressive disinformation, a true hybrid war, against the leadership in Chisinau, as well as European democratic values. Added to this was the allocation of tens of millions of dollars in various illegal ways and means to support the anti-government activities of the Russian-speaking forces, as well as to bribe and corrupt voters in view of the upcoming referendum.

17/09/2024

TENTATIVA EȘUATĂ A DESEMNĂRII UNUI CANDIDAT PREZIDENȚIAL COMUN PRO-RUS
La scurt timp după stabilirea datei alegerilor prezidențiale, Kremlinul și oligarhii fugari din Republica Moldova, aflați în serviciul Moscovei, au încercat să stabilească o strategie comună și să identifice un candidat unic, pe care să-l opună președintelui Maia Sandu, cotată cu cele mai mari șanse de a câștiga un nou mandat.
Pentru realizarea acestui proiect, au fost convocați, pe 19 mai 2024, la o întâlnire mai mulți lideri politici cu orientări pro-ruse, unii dintre ei chiar așa-ziși unioniști, în vederea unirii eforturilor pentru atingerea acestui obiectiv.
Inițiativa a aparținut ziaristei filoruse Natalia Morari, iar printre invitați s-au aflat ex-președintele Igor Dodon, foștii prim-miniștri Vlad Filat și Ion Chicu, fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah și Tudor Ulianovschi, fost ministru de externe. Ivan Ceban, primarul Chișinăului, a trimis un reprezentant, iar Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru și Andrei Năstase, fondatorul Platformei ,,DA”, au refuzat invitația.
Cu toate că toți participanții la reuniunea respectivă s-au pronunțat în favoarea găsirii unui candidat comun redutabil, care să o înfrunte pe Maia Sandu, nu s-a căzut de acord asupra vreunei persoane.
Nervozitatea și disperarea Moscovei este destul de evidentă în condițiile în care majoritatea dintre cei invitați stau prost în sondaje, iar potențialii adversari ai președintelui în exercițiu, respectiv Igor Dodon și Ivan Ceban, au declarat public că nu se înscriu în cursa electorală, primul din motive penale și conștient că nu are șanse în fața Maiei Sandu, iar cel de-al doilea dezinteresat, după câștigarea celui de-al doilea mandat de primar general și poziționarea sa ca ,,politician proeuropean”.
Pentru a atenua consecințele de imagine ale acestui eșec lamentabil, Igor Dodon a anunțat, pe 8 iulie 2024, că partidul său îl va sprijini în calitate de candidat pe fostul procuror general, de etnie găgăuz, Alexandr Stoianoglo, care a fost prezentat drept „candidatul comun” de facto al opoziției, răspunzând astfel unei „solicitări din partea poporului Republicii Moldova”.
Pe lângă acest eșec, Moscova a mai suferit o înfrângere prin refuzul recunoașterii ca grup parlamentar al deputaților blocului ,,Victorie-Pobeda” și neînregistrarea acestuia pentru referendum și alegerile prezidențiale, având drept candidat pe Vasile Bolea, care nu poate candida nici măcar ca independent.
Ca urmare, în loc de un candidat unic sau comun, așa cm si-a dorit, Kremlinul va avea un număr de 10 candidați rusofoni sau rusofili din totalul de 17, care și-au anunțat candidatura, după cm urmează: fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; ex-premierul Vasile Tarlev, sprijinit de Partidul ,, Viitorul Moldovei”; Vlad Filat, președintele PLDM; fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună și independenta Ludmila Corsun.
Ulterior, partida rusofonă i-a pierdut pe ex-premierul Vlad Filat, deputatul Vasile Bolea, candidatul blocului „Victorie-Pobeda” și pe independenta Ludmila Corsun, ale căror cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală(CEC) din diferite motive legale.
Cu toate că din inflația de candidați ai partidei pro-ruse cei mai mulți nu au nicio șansă să intre în turul al doilea al alegerilor, toți au ca sarcină principală, trasată de Moscova, de a folosi campania electorală în războiul hibrid al Moscovei privind boicotarea referendumului constituțional pentru integrarea europeană, precum și de hiperbolizare a ,,nereușitelor” președintelui Maia Sandu și a guvernării sale.

14/09/2024

IMPLICAREA MOSCOVEI ÎN ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA
În perspectiva alegerilor prezidențiale, programate pentru data de 20 octombrie 2024, Kremlinul a sunat adunarea tuturor partidelor de opoziție pro-ruse din Republica Moldova, aflate în solda sa, cu scopul creării unui pol politic unificat pentru confruntarea cu Maia Sandu, care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat.
În acest sens, la 21 aprilie 2024, a fost organizată la Moscova, o reuniune a următoarelor formațiuni politice: Partidul Șor, Partidul Renaștere, Partidul Șansă, Partidul Forțele Alternative ale Mântuirii Moldovei și Partidul Victorie.
Acestea, sub bagheta infractorului fugar Șor, pionul principal al Kremlinului, au constituit așa-zisul bloc electoral Pobeda (Victoria), al cărui președinte al comitetului executiv a devenit. Evghenia Guțul, guvernatorul Găgăuziei, și Marina Tauber, deputat, aflată pe lista de sancțiuni a SUA, au fost alese secretari executivi ai formațiunii nou create.
Pe lângă prezentarea unui candidat unic la prezidențiale, blocul își propune boicotarea referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și relansarea relațiile cu Rusia, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) și Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Până în luna august 2024, Blocul nu a anunțat niciun candidat pentru alegerile prezidențiale, Evghenia Guțul și Marina Tauber neîndeplinind condițiile privind vârsta minimă pentru a candida.
De precizat faptul că majoritatea partidelor care formează blocul electoral Victoria sunt afiliate oligarhului fugar Șor și nu au o pondere semnificativă în viața politică din Republica Moldova:
Partidul Șansa , care a substituit Partidul Șor, în iunie 2023, după ce acesta a fost scos în afara legii. Ca urmare, i s-a interzis să participe la alegerile locale, din noiembrie 2023.
Partidul Forțele Alternative ale Mântuirii Moldovei a fost înregistrat, în martie 2022, ulterior aderând la blocul electoral Șor, fără reprezentare parlamentară.
Partidul Victoria este un partid nou, înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2023, fiind condus de Vadim Groza, fost membru al Partidului Socialiștilor, primarul actual al orașului Șoldănești.
Partidul Renaștere, cel mai influent dintre toate celelalte partide, a fost înființat în 2012 în urma unei scindări în Partidul Comuniștilor, însă era aproape inactiv, până când doi politicieni au părăsit Partidul Socialiștilor și s-au alăturat acestuia, în mai 2023, după ce au avut întâlniri cu liderul Partidului Liberal Democrat Rus (LDPR), Leonid Sluțki, în martie 2023, și cu Ilan Șor, în mai 2023. Acesta a organizat un protest de amploare la Chișinău, în februarie 2024, când s-a cerut demisia președintelui Maia Sandu.
Menționăm că majoritatea celor prezenți la Moscova, inclusiv bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, au dosare de urmărire penală pentru finanțarea ilegală a fostului Partid Șor și a protestelor antiguvernamentale din anii 2022-2023, cu bani proveniți de la Kremlin sau din frauda bancară bine cunoscută.
De altfel, Poliţia a anunțat că a confiscat echivalentul unui milion de euro, bani aflați asupra a aproximativ 150 de susținători pro-ruși ai opoziției, care se întorceau de la o reuniune de la Moscova.
Este vorba de o schemă de finanțare ilegală a unor partide politice din surse obscure, „cu introducerea mijloacelor financiare în țară prin contrabandă, în interesul unui grup infracțional”, a declarat, într-o conferință de presă, procurorul șef-interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună.
Manevra Moscovei, făcută în mod deschis și sfidător, nu putea să fie trecută cu vederea, fără să stârnească reacții la Chișinău.
Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernământ, PAS, Adriana Vlas, a spus că este „o rușine” pentru politicienii din Republica Moldova, care se află la Moscova, „când lumea întreagă condamnă Kremlinul pentru războiul barbar din Ucraina”.
Iar, Andrei Spînu, ministrul energiei, a arătat că locul reuniunii sugerează clar „pentru cine lucrează și pe cine servesc” participanții.
CEC a respins înregistrarea blocului electoral „Victorie-Pobeda” și a candidatului acestuia
Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins, la 7 august 2024, înregistrarea blocului electoral „Victorie-Pobeda”, creație a oligarhului fugar Ilan Șor, care își propunea să participe în această formulă la referendumul constituțional și la alegerile prezidențialele din 20 octombrie.
Membrii Comisiei au găsit mai multe greșeli în actele depuse de partidele blocului, cm ar fi finanțarea campaniei electorale „din credite”, care este „ilegală”, denumirea acestuia similară cu a partidului „Victorie”, ceea ce legea nu permite, desemnarea Marinei Tauber drept secretar executiv al formațiunii, deși este supusă sancțiunilor internaționale, recunoscute de Republica Moldova și altele.
Cu votul a șase membri, unul împotrivă și două abțineri dintre cei nouă prezenți, CEC a respins cererea de înregistrare a blocului și a decis să anunțe Autoritatea Națională de Integritate despre neregulile constatate în documentele depuse de cele patru partide.
Reprezentanții celor patru partide au declarat că neregulile invocate de CEC sunt „neîntemeiate” și „nu au nicio relevanță privind procedura de înregistrare” a blocului electoral.
Mai mult, aceștia au afirmat că refuzul CEC ar fi „o încălcare flagrantă a dreptului electoral al cetățenilor R. Moldova” și că partidele respective vor folosi „toate căile de atac pentru a restabili dreptatea”.
De asemenea, cu toate că nu era înregistrat, blocul anunțase deja un candidat pentru alegerile prezidențiale, în persoana deputatului Vasile Bolea, desemnat de însuși de Ilan Șor, la 2 august 2024, în cadrul unui briefing de presă online al blocului.
Refuzul CEC de a înregistra blocul electoral „Victorie-Pobeda” înseamnă că acesta nu poate să se înregistreze în calitate de participant la referendum și nici să susțină un candidat la prezidențiale.
Pentru a ocoli hotărârea CEC, Vasile Bolea a încercat să se înregistreze ca independent la apropiatul scrutin prezidențial. În acest scop, la 26 august 2024, a fost înaintată la CEC cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea în calitate de independent a lui Vasile Bolea, desemnat de către adunarea cetățenilor.
În procesul de examinare a dosarului prezentat, comisia de verificare a documentelor a depistat unele neclarități și neconformități, între care cea privind incompatibilitatea între statutul actual al lui Vasile Bolea, de membru al unui partid politic (membru al Biroului Politic al Partidului „Renaștere”- n.n.), cu cel al unui candidat independent.
Ca urmare, CEC, prin Hotărârea sa Nr.2754 , din 29 august 2024, a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului Vasile Bolea la funcția de Președinte al Republicii Moldova.
Astfel, au fost dejucate planurile Moscovei și ale oligarhilor fugari de a sprijini un candidat unic la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

05/09/2024

RĂZBOIUL HIBRID AL RUSIEI ÎMPOTRIVA REPUBLICII MOLDOVA


Opțiunea europeană a Republicii Moldova, clar exprimată de actuala conducere de la Chișinău, precum și strângerea relațiilor cu UE și NATO, în scopul întăririi capacității de apărare și a siguranței naționale, au făcut ca Rusia să folosească împotriva acesteia întregul arsenal de război hibrid.
Propaganda rusă, văzută ca parte a războiului hibrid, a devenit o problemă majoră cu care se confruntă conducerea Republicii Moldova, de la declanșarea războiului rus împotriva Ucrainei și până în prezent.
Prin acest război informațional, menit să dezinformeze, să creeze teamă și să manipuleze mințile oamenilor, Moscova urmărește deturnarea vectorului de politică externă al Republicii Moldova, menținerea dependenței energetice și economice de Rusia, înlăturarea actualei guvernări și înlocuirea acesteia cu formațiuni politice loiale Kremlinului, precum și folosirea, în continuare, a Transnistriei ca pârghie de șantaj regional.
Războiul declarațiilor
La circa două luni de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, mai exact la 15 aprilie 2022, a izbucnit un adevărat război al declarațiilor între Moscova și Chișinău.
Pretextul declanșării acestuia a fost adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a unor modificări ale legislației prin care au fost interzise folosirea pe teritoriul său a literei „Z” și a panglicii „Sfântul Gheorghe”, simboluri ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, condamnat de conducerea de la Chișinău.
De la declarații la acuzații și amenințări nu a fost decât un pas. Astfel, spre sfârșitul anului 2022 și începutul lui 2023, Rusia a trecut de la acuzații și amenințări directe, învinuind Chișinăul de dictatură și practici naziste și fluturând steagul repetării scenariului ucrainean.
Purtătorul de cuvânt al MAE rus a lansat, în repetate rânduri, acuzații de dictatură, cenzură, epurare politică, răfuială cu oponenții și rusofobie la adresa autorităților de la Chișinău și a învinuit guvernarea că execută ordinele Occidentului, ceea ce va avea drept consecințe deteriorarea relațiilor cu Rusia în detrimentul cetățenilor lor.
În cadrul războiului hibrid, declanșat de Rusia împotriva actualei conduceri de la Chișinău, diseminarea știrilor false(fake news) a ocupat un loc important și destul de facil, având în vedere varietate resurselor de care dispune Kremlinul, atât în plan intern, cât și pe teritoriul Republicii Moldova.
Escaladarea știrilor false mincinoase, provocatoare și alarmante ale Moscovei împotriva Chișinăului s-a făcut prin porta vocea MAE rus, Maria Zaharova, dar și printr-o serie de alți oficiali ai Kremlinului, inclusiv a președintelui Vladimir Putin.
În acest context foarte tensionat, au apărut și informații despre un Plan al Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova.
Primul care a vorbit despre acesta a fost președintele Volodimir Zelenski, care a declarat că ar fi în posesia unui plan al Rusiei de a demola democrația în Republica Moldova, cu scopul de a prelua controlul asupra Chișinăului. Declarația lui Zelenski a fost făcută în cadrul unui summit special al UE, la Bruxelles, prilej cu care acesta a arătat că a informat-o despre planul respectiv și pe Maia Sandu.
La scurt timp după declarația președintelui Maia Sandu despre planul de destabilizare, pus la cale de Moscova împotriva Chișinăului, președintele Vladimir Putin a anulat un decret propriu din anul 2012, prin care se garanta rezolvarea problemei transnistrene cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Prin anularea decretului menționat, Moscova, de fapt, nu mai recunoaște integritatea teritorială a Republicii Moldova și dădea frâu liber acțiunilor de destabilizare a acesteia.
Concomitent, am asistat și la reînvierea narațiunii ruse despre „bătălia granițelor istorice”. Vladimir Putin este cel care apelează la narațiunea imperialistă a „bătăliei pentru granițele istorice”, cu scopul de a justifica pretențiile teritoriale ale Rusiei față de țările vecine.
Sintagma a fost lansată, într-un discurs la mitingul-concert de pe stadionul Lujniki, din Moscova, când Putin a afirmat că „există o luptă pentru granițele istorice ale Rusiei și pentru poporul rus”, idee reluată, pe 21 februarie 2023, în mesajul adresat Adunării Federale, în care s-a referit la teritoriile adiacente Rusiei ca fiind „pământ istoric” rusesc.
Pe de altă parte, Rusia a implicat ,,coloana a cincea” rusofonă în acțiuni de destabilizare. Încă din toamna anului 2022 și pe tot parcursul anului 2023, noua conducere politică de la Chișinău, neagreată de Moscova, s-a confruntat cu mai multe acțiuni de protest, unele chiar violente, organizate de ,,coloana a cincea” rusofonă, aflată în solda Kremlinului.
Scopul acestor acțiuni a fost răsturnarea ordinii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău cu una loială Moscovei, care să pună țara la dispoziția Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană și a implica Republica Moldova în războiul împotriva Ucrainei.
Amestecul Rusiei în treburile interne ale Republicii Moldova a continuat cu implicarea în alegerile din Găgăuzia, ceea ce a reprezentat o altă formă a războiului hibrid.
Preocuparea Rusiei față de Găgăuzia și aducerea la putere a unui candidat loial au făcut ca ,,experții” trimiși de Moscova să asigure câștigarea funcției de bașkan de către Eugenia Guțul, candidatul agreat de Kremlin și sprijinit de forțele antiguvernamentale.
În spatele operațiunii din Găgăuzia s-a aflat o echipă de așa-ziși polit-tehnologi, trimiși de Moscova, aceiași care au elaborat și scenariul de destabilizare a Republica Moldova despre care președintele Ucrainei a avertizat-o pe Maia Sandu.
În acțiunile de destabilizare și subversive întreprinse de Rusia împotriva Republicii Moldova au fost implicați unii diplomați ruși și agenți ai FSBS.
Un astfel de caz a fost cel al unui diplomat al Ambasadei Rusiei la Chișinău, care a fost declarat persona non grata, la 19 aprilie 2023, „pentru acțiuni incompatibile cu statutul diplomatic, în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.
Iar, la 10 iulie 2023, șeful SIS, Alexandru Mustață, a declarat că serviciul pe care îl conduce, împreună cu procurorii PCCOCS, au trimis în instanța de judecată un dosar penal pentru trădare de patrie și spionaj pe numele a de doi agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
Potrivit acestuia, începând din anul 2020, cetățenii ruși, Iurii G. și Vadim I., au fost implicați în organizarea unor activități subversive pe teritoriul Republicii Moldova, identificând și recrutând cetățeni autohtoni, cu scopul de a constitui o rețea de agenți.
În cadrul războiului hibrid, declanșat de Rusia împotriva Republicii Moldova, după invazia Ucrainei de către Moscova, Kremlinul a vizat și Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Române.
Războiul ruso-ucrainean și implicarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse în acest conflict, prin susținerea politicii lui Putin și încurajarea tinerilor ruși să meargă pe front, a dus la atacuri reciproce dure și la o deteriorare fără precedent a relațiilor dintre cele două mitropolii ale Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.
De furia Moscovei nu au scăpat nici oficialii de la Chișinău, care au fost introduși pe o lista neagră a persoanelor cu restricții de a intra pe teritoriul Rusiei.
La 18 august 2023, Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova a fost convocat la MAE rus, unde a fost informat despre decizia privind interzicerea intrării în Rusia a unor oficiali moldoveni, ca răspuns la reducerea numărului de angajați ai Ambasadei ruse la Chișinău.
Printre aceștia, se află 18 deputați ai partidului de guvernământ, PAS, unii dintre ei și membri ai guvernului, precum și vice-directorul Poliției de Frontieră, Oleg Bucătaru și directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
Pentru a realiza dimensiunea propagandei nocive a Moscovei pe teritoriul Republicii Moldova, precizăm că, în anii 2022 și 2023, autoritățile de la Chișinău au blocat activitatea Companiei de radio și televiziune ruse ,,Mir”, a unui număr de 6 posturi de televiziune, precum și a circa 40 de site-uri și portaluri web. Dintre acestea din urmă, 21 erau gestionate direct din Rusia, iar restul de pe teritoriul Republicii Moldova
Dintr-un raport al SIS rezultă că acestea erau subordonate unor grupări criminale, gestionate din umbră de Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, care, prin intermediari, acționau pentru destabilizarea situației din Republica Moldova. Posturile menționate primeau finanțare prin diverse scheme frauduloase, în baza unor parteneriate încheiate cu persoane incluse pe listele de sancțiuni internaționale.
Politica editorială a posturilor respective era orientată spre lansarea și susținerea campaniilor de dezinformare vizând discreditarea cursului politic extern al Republicii Moldova și promovarea narativelor geopolitice favorabile Federației Ruse.
De asemenea, s-a observat o intensificare a atacurilor informaționale ale acestora și o creștere a riscurilor asupra securității naționale, având o creștere exponențială, îndeosebi, în perioada campaniilor electorale.
Alegerile prezidențiale, programate pentru data de 20 octombrie 2024, reprezintă o mare miză pentru Moscova și forțele pro-ruse din Republica Moldova.
În această perspectivă, Kremlinul a sunat adunarea tuturor partidelor de opoziție pro-ruse, aflate în solda sa, cu scopul creării unui pol politic unic pentru marea confruntare cu Maia Sandu, care, deja, și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat.
Astfel, la 21 aprilie 2024, a fost organizată la Moscova, sub patronajul Rusiei, o reuniune a următoarelor formațiuni politice: Partidul Șor, Partidul Renaștere, Partidul Șansă, Partidul Forțele Alternative ale Mântuirii Moldovei și Partidul Victoria.
Acestea, sub bagheta condamnatului fugar Ilan Șor, pionul principal al Kremlinului, au constituit așa-zisul bloc electoral Pobeda (Victoria), al cărui președinte al comitetului executiv a devenit. Evghenia Guțul, guvernatorul Găgăuziei și Marina Tauber, deputat, aflată pe lista de sancțiuni a SUA, au fost alese secretari executivi ai formațiunii nou create.
Pe lângă prezentarea unui candidat unic la prezidențiale, blocul își propune boicotarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care va avea loc în aceeași zi cu alegerile, precum și relansarea relațiile cu Rusia, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) și Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Narativele propagandei Moscovei împotriva Chișinăului
Narativele propagandei nocive a Rusiei împotriva Republicii Moldova au fost variate, intense și continue, în ultimii doi ani, fiind lansate și susținute de la cel mai înalt nivel politic și prin toate mijloacele.
Moscova, nemulțumită de apropierea tot mai mare a Chișinăului de UE și SUA, a lansat ideea că președintele Maia Sandu ar vrea să ducă țara în NATO sau să înfăptuiască reunirea cu România, acuzând, totodată, Occidentul că ar pregăti Republica Moldova să urmeze exemplul Ucrainei și să o transforme într-o anti-Rusie.
Apoi, a acuzat Chișinăul că, împreună cu aliații săi occidentali, a blocat formatul de negocieri 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean, deși acest lucru nu este posibil atât timp cât doi dintre mediatori, respectiv Rusia și Ucraina, se află în război.
Continuând tactica privind crearea artificială de tensiuni și narative agresive la adresa Republicii Moldova, MAE rus a declarat că Ucraina ar intenționa să invadeze regiunea transnistreană și că ar pregăti provocări cu implicarea unor substanțe radioactive în vecinătatea Transnistriei.
În același timp, a continuat să folosească pârghia transnistreană pentru a tensiona situația din Republica Moldova, prin provocări informaționale și răspândirea de știri false, precum cea privind un presupus atentat care ar fi vizat mai multe persoane cu funcții de răspundere de la Tiraspol, precum și delegația OSCE, care se afla într-o vizită în regiunea transnistreană.
Sarabanda știrilor false diseminate de Moscova a continuat cu avertizarea vice-ministrului de externe rus, Mihail Galuzin, că asistența militară oferită de Occident, prin livrări de sisteme de apărare aeriană, va slăbi securitatea Republicii Moldova, în loc să o întărească.
A urmat, apoi, o altă gogoașă, strâns legată de cea de mai sus, aruncată de MAE rus, potrivit căreia SUA ar amplasa în Republica Moldova depozite de armament, care va fi transmis Ucrainei, urmând ca aceasta să fie transformată ,,într-o anexă logistică a regimului de la Kiev”.
La aceste știri false, diseminate continuu și constant de Moscova, s-a adăugat încălcarea repetată a spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele trimise spre Ucraina, cu scopul de a crea panică și teamă în rândul populației.
Știrile false, ca și propaganda rusă intensă dusă împotriva Republicii Moldova, fac parte din războiul hibrid generat de Rusia, având drept obiectiv răsturnarea actualei puteri de la Chișinău.
Moscova a folosit întregul arsenal al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova, plecând de la intimidarea strategică, anularea decretului din 2012, război cibernetic, amestecul în alegerile din Găgăuzia, acțiuni subversive ale serviciilor de informații și mergând până la acțiuni de stradă violente vizând destabilizarea politică internă.
Abstract
The European option of the Republic of Moldova, clearly expressed by the current leadership from Chisinau, as well as the tightening of relations with the EU and NATO, in order to strengthen the defense capacity and national security, have made Russia use the entire hybrid war arsenal against it. Russian propaganda, seen as part of the hybrid war, has become a major problem facing the leadership of the Republic of Moldova, since the start of the Russian war against Ukraine until now. Through this information war, designed to misinform, create fear and manipulate people's minds, Moscow aims to hijack the foreign policy vector of the Republic of Moldova, maintain energy and economic dependence on Russia, remove the current government and replace it with political formations loyal to the Kremlin, such as and the continued use of Transnistria as a lever for regional blackmail.