04/06/2026
Peste o sută de milioane de euro din taxele pe jocurile de noroc nu au ajuns la cinematografie. Zece miniștri ai Finanțelor au ignorat legea
După noul Palme d'Or câștigat de Cristian Mungiu, autoritățile au găsit rapid mesaje de felicitare. Nu au găsit însă și o soluție pentru aplicarea unei legi care ar fi trebuit să aducă în cinematografie aproximativ 628 de milioane de lei (126 de milioane de euro) din taxele plătite de industria jocurilor de noroc.
O lege din 2016 a stabilit că 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii de jocuri de noroc trebuie să ajungă la Fondul cinematografic. În 2020, procentul s-a dublat. Se voia un sprijin pentru cinematografia românească și pentru proiectele propuse de regizori și producători, consacrați sau debutanți.
În perioada 2020-2025, statul român a colectat peste 15,72 miliarde lei de la industria jocurilor de noroc. 4% din această sumă înseamnă că în jur de 628 de milioane de lei (aprox. 126 de milioane de euro) ar fi trebuit să ajungă la Fondul cinematografic.
Legea nu se aplică, însă, nici acum. Normele de aplicare nu au fost adoptate, iar CNC, care administrează Fondul cinematografic, nu a primit niciun ban din taxele colectate de statul român din industria jocurilor de noroc. Taxele de la operatori au fost strânse, dar nu și împărțite.
„Odată ce ai o sursă prevăzută în lege, să nu ai o autoritate a statului care să se îngrijoreze că ea nu este achitată, plătită și distribuită celui care trebuie să o utilizeze mi se pare deosebit de problematic” - Cristian Mungiu, regizor
Am încercat să aflăm de la Ministerul Finanțelor Publice soarta banilor care fi trebuit să ajungă la Fondul cinematografic. Instituția nu a răspuns solicitărilor Snoop de mai bine de o lună, iar ministrul interimar Alexandru Nazare a refuzat să răspundă la întrebări.
Cineaștii români cu care am vorbit nu înțeleg cm o lege poate rămâne neaplicată ani la rând. „Loteria și jocurile de noroc măcar la cultură să contribuie, la cât rău fac”, spune regizoarea Ada Solomon.
Mai puțini bani la bugetul CNC înseamnă mai puține producții de film finanțate. În 2024, ultimul an în care CNC a organizat o sesiune de concurs pentru producții de filme de lungmetraj, din 44 de proiecte, doar șase au primit finanțare. La debut, unde au fost înscrise 16 filme, numai trei au primit fonduri. La scurtmetraj, din 42 de filme, au primit finanțare 15.
Regizoarea Ruxandra Gubernat crede că statul întreține „o cultură a austerității în domeniul cultural”, pentru că mesajul dinspre autorități este că niciodată nu sunt bani și că artiștii trebuie să se descurce pe cont propriu. Efectul e „o competiție toxică pentru resurse minime într-un sistem subfinanțat cronic”, explică ea.
Și pentru regizorul și scenaristul Gabriel Sandu politicienii „au o înțelegere foarte precară a ceea ce înseamnă cultura”. „Statul, dacă ar fi un partener al culturii, ar arăta că ea poate să fie accesibilizată și la prețuri mai ok. Or, el crede că arta trebuie să fie pentru cine și-o permite” - Gabriel Sandu, regizor
Citește pe snoop.ro cm au explicat ceilalți foști miniștri ai Finanțelor lipsa procedurii și ce spun cineaștii despre datoriile statului român către Cultură.
