In plus fata de densitatea marita, peletul are o putere calorica mai mare, costuri mai mici de transport, este usor de manipulat de utilizatorul casnic. In esenta, peletul de lemn devine un inlocuitor viabil pentru diversii combustibili fosili (gazul natural, petrolul, carbunii) sau pentru lemnul de foc. Cele mai importante caracteristici ale peletilor sunt continutul acestora (calitatea lemnului
folosit) si procesul de productie. Peletii contin rumegus recuperat din procesul de taiere de cherestea, nu contin rumegus de coaja de copac. Astfel, pentru producerea peletilor nu sunt necesare defrisari sau taieri masive de padure. Peletii din molid (brad, pin) sunt recomandati pentru cazanele domestice, pentru ca modul de ardere este mult mai eficient si depunerile in arzator sunt mult mai mici. Problemele cele mai des intalnite la cazanele pe peleti sunt arderea incompleta a peletilor si blocarea arzatorului cu depuneri de peleti arsi incomplet, uneori transformati in bucati solide cat un pumn (care se pot elimina din arzator doar prin demontarea acestuia). Peletii din lemn au fost introdusi ca si combustibil alternativ, iar scopul principal pe care l-au avut a fost acela de a ajuta la rezolvarea crizei energetice. La inceput, peletii din lemn au fost utilizati in special in sectorul industrial, comercial si in sectoarele institutionale pentru incalzire. Acestia sunt o sursa de energie economica si prietenoasa mediului inconjurator, intrucat elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cu cantitatea de CO2 asimilata in lemnul copacilor, in urma procesului de fotosinteza. Din acest motiv, se poate considera ca peletii sunt neutri din punct de vedere al poluarii cu CO2.
